O performanță cognitivă bună în adolescență este legată de o probabilitate mai mare de a se bucura de o sănătate bună la vârsta adultă. Cu cât nivelul educațional și ocupațional al părinților este mai mare, cu atât performanța copiilor lor este mai mare. În plus, performanțele bune sunt, de asemenea, legate de o dezvoltare psihologică adecvată și de lipsa acesteia, cu probleme cardiace la vârsta adultă.
Părinții joacă un rol fundamental în crearea unui mediu intelectual stimulant pentru urmașii lor. Dezvoltarea cognitivă a copiilor și adolescenților nu depinde doar de mediul școlar. Unul dintre cei mai importanți factori este nivelul educațional și ocupațional al părinților. Acest lucru este asigurat de un studiu realizat de cercetători spanioli de la Facultatea de Psihologie a Universității din Malaga, cu participarea experților de la Institutul Karolinska din Stockholm, CSIC (Consiliul Superior pentru Cercetări Științifice) și Universitatea din Zaragoza, realizat pe 2.161 persoane între 13 și 18 ani, din provinciile Granada, Madrid, Murcia, Santander și Zaragoza. Voluntarii au trecut teste de inteligență pentru a-și evalua abilitățile verbale, numerice și de raționament.
Pe de altă parte, a fost analizat și nivelul educațional și intelectual al părinților lor. Pentru aceasta, aceștia au fost clasificați în trei niveluri în funcție de ocupația lor: nivel managerial, muncitori calificați, șomeri sau angajați în sarcini casnice. Și a fost luat în considerare nivelul lor educațional (învățământ primar, învățământ secundar sau pregătire profesională sau universitară).
Părinții cu un nivel educațional și profesional mai ridicat generează un mediu intelectual stimulant la copiii lor, care au performanțe mai bune.
Concluzia principală a studiului, publicată în „Psicoterama” este că probabilitatea de a avea performanțe cognitive ridicate a fost mai mare la copiii mici ai părinților cu un nivel educațional și ocupațional ridicat. Cercetătorii subliniază că „rezultatele sugerează că atunci când nivelul educațional al familiei, în special cel al figurii de sex masculin, este în concordanță cu nivelul ocupațional al acestora”, rezultatele sunt și mai bune. În plus, trebuie menționat că relația dintre factorii socioeconomici - cum ar fi nivelul de educație al părinților și tipul lor de muncă - și performanța intelectuală este mai evidentă în abilitățile verbale.
Prin urmare, părinții cu un nivel educațional și ocupațional mai ridicat generează un mediu cognitiv stimulant la copiii lor, care performează mai bine în abilități verbale, numerice și de raționament. După cum subliniază Ruth Castillo, de la Facultatea de Psihologie a Universității din Malaga și autorul principal al studiului, influența părinților asupra inteligenței copiilor lor „se datorează parțial moștenirii și parțial mediului. Dar rezultate ca aceasta munca ne permite să coroborăm influența pe care părinții o pot avea asupra dezvoltării copiilor lor. În plus, inteligența nu este un concept stabil sau static, deoarece poate fi influențată pozitiv sau negativ în funcție de circumstanțe. "
Un alt factor analizat a fost tipul de școală la care participă adolescenții (privați sau publici). Și, de asemenea, s-a arătat ca un factor important, deoarece, în general, cei care frecventează o școală privată au acreditat performanțe intelectuale mai bune decât cei înscriși într-o școală publică. Deși cercetătorii au subliniat că acest rezultat ar trebui luat cu precauție, deoarece numărul tinerilor care au participat la studiu și au venit din școli private a fost mult mai mic (176 adolescenți) decât cei care studiază într-o școală publică (1985).
Raport PISA
Rezultatele acestui studiu sunt în conformitate cu Raportul PISA al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care măsoară abilitățile de lectură, matematică și cultură a tinerilor de 15 ani din diferite țări. Conform acestui raport, statutul social, economic și cultural al familiilor influențează într-un mod foarte relevant performanța educațională a adolescenților. În Raportul PISA 2009, studenții spanioli din școlile private au obținut scoruri mai bune în ceea ce privește înțelegerea lecturii, competența matematică și competența științifică decât cele din școala publică.
O performanță intelectuală bună în copilărie și adolescență nu este necesară doar pentru a progresa în studii sau în cariera profesională. Numeroase cercetări indică faptul că copiii și adolescenții care prezintă o performanță cognitivă și școlară mai bună au mai multe șanse să se bucure de o sănătate bună în perioada adultă. Sau, altfel spus, nivelurile scăzute în copilărie și adolescență pot fi un predictor al problemelor de sănătate la vârsta adultă.
Această relație a fost văzută în domeniul sănătății psihologice, deoarece adolescenții care au o performanță bună se bucură de o stimă de sine bună, pilon esențial pentru dezvoltarea psihologică adecvată a unei persoane. Și a fost dovedit și în sănătatea fizică, deoarece performanțele intelectuale slabe în copilărie sunt asociate mai târziu cu probleme cardiace.
Sursa: DiarioSalud.net
Tag-Uri:
Regenerare Știri Bunastare
Părinții joacă un rol fundamental în crearea unui mediu intelectual stimulant pentru urmașii lor. Dezvoltarea cognitivă a copiilor și adolescenților nu depinde doar de mediul școlar. Unul dintre cei mai importanți factori este nivelul educațional și ocupațional al părinților. Acest lucru este asigurat de un studiu realizat de cercetători spanioli de la Facultatea de Psihologie a Universității din Malaga, cu participarea experților de la Institutul Karolinska din Stockholm, CSIC (Consiliul Superior pentru Cercetări Științifice) și Universitatea din Zaragoza, realizat pe 2.161 persoane între 13 și 18 ani, din provinciile Granada, Madrid, Murcia, Santander și Zaragoza. Voluntarii au trecut teste de inteligență pentru a-și evalua abilitățile verbale, numerice și de raționament.
Pe de altă parte, a fost analizat și nivelul educațional și intelectual al părinților lor. Pentru aceasta, aceștia au fost clasificați în trei niveluri în funcție de ocupația lor: nivel managerial, muncitori calificați, șomeri sau angajați în sarcini casnice. Și a fost luat în considerare nivelul lor educațional (învățământ primar, învățământ secundar sau pregătire profesională sau universitară).
Nivel educațional și ocupațional
Părinții cu un nivel educațional și profesional mai ridicat generează un mediu intelectual stimulant la copiii lor, care au performanțe mai bune.
Concluzia principală a studiului, publicată în „Psicoterama” este că probabilitatea de a avea performanțe cognitive ridicate a fost mai mare la copiii mici ai părinților cu un nivel educațional și ocupațional ridicat. Cercetătorii subliniază că „rezultatele sugerează că atunci când nivelul educațional al familiei, în special cel al figurii de sex masculin, este în concordanță cu nivelul ocupațional al acestora”, rezultatele sunt și mai bune. În plus, trebuie menționat că relația dintre factorii socioeconomici - cum ar fi nivelul de educație al părinților și tipul lor de muncă - și performanța intelectuală este mai evidentă în abilitățile verbale.
Prin urmare, părinții cu un nivel educațional și ocupațional mai ridicat generează un mediu cognitiv stimulant la copiii lor, care performează mai bine în abilități verbale, numerice și de raționament. După cum subliniază Ruth Castillo, de la Facultatea de Psihologie a Universității din Malaga și autorul principal al studiului, influența părinților asupra inteligenței copiilor lor „se datorează parțial moștenirii și parțial mediului. Dar rezultate ca aceasta munca ne permite să coroborăm influența pe care părinții o pot avea asupra dezvoltării copiilor lor. În plus, inteligența nu este un concept stabil sau static, deoarece poate fi influențată pozitiv sau negativ în funcție de circumstanțe. "
Școală publică sau privată
Un alt factor analizat a fost tipul de școală la care participă adolescenții (privați sau publici). Și, de asemenea, s-a arătat ca un factor important, deoarece, în general, cei care frecventează o școală privată au acreditat performanțe intelectuale mai bune decât cei înscriși într-o școală publică. Deși cercetătorii au subliniat că acest rezultat ar trebui luat cu precauție, deoarece numărul tinerilor care au participat la studiu și au venit din școli private a fost mult mai mic (176 adolescenți) decât cei care studiază într-o școală publică (1985).
Raport PISA
Rezultatele acestui studiu sunt în conformitate cu Raportul PISA al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care măsoară abilitățile de lectură, matematică și cultură a tinerilor de 15 ani din diferite țări. Conform acestui raport, statutul social, economic și cultural al familiilor influențează într-un mod foarte relevant performanța educațională a adolescenților. În Raportul PISA 2009, studenții spanioli din școlile private au obținut scoruri mai bune în ceea ce privește înțelegerea lecturii, competența matematică și competența științifică decât cele din școala publică.
PERFORMANȚA ȘI SĂNĂTATEA INTELECTUALĂ
O performanță intelectuală bună în copilărie și adolescență nu este necesară doar pentru a progresa în studii sau în cariera profesională. Numeroase cercetări indică faptul că copiii și adolescenții care prezintă o performanță cognitivă și școlară mai bună au mai multe șanse să se bucure de o sănătate bună în perioada adultă. Sau, altfel spus, nivelurile scăzute în copilărie și adolescență pot fi un predictor al problemelor de sănătate la vârsta adultă.
Această relație a fost văzută în domeniul sănătății psihologice, deoarece adolescenții care au o performanță bună se bucură de o stimă de sine bună, pilon esențial pentru dezvoltarea psihologică adecvată a unei persoane. Și a fost dovedit și în sănătatea fizică, deoarece performanțele intelectuale slabe în copilărie sunt asociate mai târziu cu probleme cardiace.
Sursa: DiarioSalud.net
