Miercuri, 2 iulie 2013.-Numeroase studii se referă la apneea de somn, cea mai frecventă tulburare respiratorie de somn, cu șanse mai mari de a dezvolta boli precum hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, accident vascular cerebral și boli cardiace ischemice la persoanele de vârstă mijlocie.
Din acest motiv, învățarea diagnosticării și tratamentului este esențială pentru a dormi bine și pentru a proteja inima. Acest articol explică importanța odihnei bine pentru a avea grijă de inimă și notează ce simptome pun în alertă că suferiți de apnee în somn.
Relația dintre apneea de somn și sănătatea inimii este din ce în ce mai evidentă. Recent, un grup de oameni de știință de la Spitalul del Mar, din Barcelona, a concluzionat că tratamentul apneei de somn este benefic pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Lucrarea, publicată în jurnalul „Chest Journal”, demonstrează, de asemenea, că o proporție ridicată a pacienților care suferă de un tip de tahicardie (flutter atrial) suferă și de 3 tulburări de somn3.
Cercetătorii au observat că, la persoanele supuse unui tip de tratament (ablație) pentru a trata această aritmie, terapia cu apnee în somn a redus recidivele pe care acești pacienți le suferă adesea după intervenție. Din acest motiv, autorii lucrării recomandă ca toți pacienții cu flutter atrial cărora li s-a depistat apnee să fie tratați cu măștile respiratorii utilizate pentru această tulburare de somn. Utilizarea acestei terapii, cunoscută sub numele de CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii), îți va îmbunătăți calitatea vieții și ar preveni posibile complicații.
Cardiologii avertizează de multă vreme despre importanța somnului în prevenirea bolilor de inimă. Câteva studii leagă apneele cu un risc crescut de a dezvolta probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, boli coronariene și accidente vasculare cerebrale. Fundația spaniolă a inimii avertizează asupra problemei și subliniază că cercetările arată că femeile care suferă de acest sindrom de apnee-hipopnee în somn au un risc de 3, 5 ori mai mare de boli de inimă, în timp ce riscul Bărbații sunt de patru până la cinci ori mai mari.
Problemele cardiace pe care le provoacă sunt o consecință a situației de stres care apare atunci când nivelul de oxigen din sânge este temporar redus. La majoritatea pacienților, frecvența cardiacă scade în timpul stopului respirator, urmată de o creștere a ritmului cardiac la reluare. Această situație, când apare în mod repetat pe o perioadă lungă de timp, poate provoca sechele grave, cum ar fi aritmii și risc crescut de atac de cord. Pe de altă parte, tensiunea arterială crește și în timpul apneei, agravând faptul că majoritatea celor afectați suferă de tensiune arterială ridicată, ceea ce crește în continuare riscul de probleme cardiovasculare.
Sindromul de somn apnee-hipopnee (SAHS) este o întrerupere a fluxului de aer către plămâni timp de cel puțin 10 secunde în timpul somnului, ceea ce împiedică oxigenarea corespunzătoare a sângelui. În plus, persoanele care suferă de acesta au un somn fragmentat, întrerupt și neliniștit, astfel încât în timpul zilei se simt obosiți, dureri de cap, iritabile și somnolente. De asemenea, pot suferi pierderi de memorie și deficiențe intelectuale.
Este cea mai frecventă afecțiune respiratorie a somnului în țările dezvoltate. Se estimează că afectează între 2% și 4% din populație, în special bărbații cu vârsta peste 40 de ani și femeile după menopauză. Cu toate acestea, acest procent ar putea fi mai mare, deoarece se estimează că 8 din 10 afectați nu sunt diagnosticați. Acest lucru se datorează faptului că, în multe cazuri, persoana cu apnee în somn nu este conștientă de boala sa. Simte că nu se odihnește bine și observă că în timpul zilei adoarme, dar, în multe cazuri, familia este cea care îl suspectează pentru prima dată din cauza sforăitului puternic.
Deși există diferite tipuri de apnee, cea mai frecventă este obstructivă, în care părțile moi ale gâtului se mișcă înapoi în timpul somnului și obstrucționează căile respiratorii. Aceasta întrerupe temporar respirația și somnul persoanei afectate, fără ca aceasta să fie conștientă de acest lucru. După această mică perioadă de timp, mușchii își recuperează tensiunea normală și respirația este restabilită, de regulă, cu un puternic sforăit caracteristic. Poate apărea de nenumărate ori pe parcursul nopții și împiedică repausul nocturn să-și exercite acțiunea de reparație benefică. Deși nu toți oamenii care sforăesc suferă de apnee în somn, aproape toți cei care suferă de apnee sfâșie.
Un alt tip de apnee este cea centrală, în care nu există obstrucție fizică a căilor respiratorii, dar cel responsabil este creierul, care nu mai trimite semnalele necesare pentru activarea mușchilor responsabili de respirație, până la afectat se trezește cu o senzație de sufocare. În acest caz, este mai frecvent ca persoana să-și amintească episodul dimineața.
Există diferite niveluri de severitate stabilite prin numărarea numărului de episoade de apnee (blocarea completă a fluxului respirator) sau hipopnee (blocaj parțial) pe oră. Dacă acest număr este mai mic de cinci, este considerat o stare ușoară, în timp ce dacă depășește 30 de episoade pe oră, este un caz grav.
Există o serie de factori de risc pentru sindromul somnului de apnee-hipopnee (SAHS). Una dintre cele mai importante este obezitatea, mai ales dacă există o acumulare de grăsime în zona gâtului. Alții sunt de gen (predominant la bărbați), vârstă (pe măsură ce îmbătrânești, probabilitatea de a suferi crește), au amigdalele mărite și, în final, consumă alcool și somnifere.
Tag-Uri:
Sexualitate Verifică Regenerare
Din acest motiv, învățarea diagnosticării și tratamentului este esențială pentru a dormi bine și pentru a proteja inima. Acest articol explică importanța odihnei bine pentru a avea grijă de inimă și notează ce simptome pun în alertă că suferiți de apnee în somn.
Tulburările de somn și sănătatea inimii
Relația dintre apneea de somn și sănătatea inimii este din ce în ce mai evidentă. Recent, un grup de oameni de știință de la Spitalul del Mar, din Barcelona, a concluzionat că tratamentul apneei de somn este benefic pentru prevenirea bolilor cardiovasculare. Lucrarea, publicată în jurnalul „Chest Journal”, demonstrează, de asemenea, că o proporție ridicată a pacienților care suferă de un tip de tahicardie (flutter atrial) suferă și de 3 tulburări de somn3.
Cercetătorii au observat că, la persoanele supuse unui tip de tratament (ablație) pentru a trata această aritmie, terapia cu apnee în somn a redus recidivele pe care acești pacienți le suferă adesea după intervenție. Din acest motiv, autorii lucrării recomandă ca toți pacienții cu flutter atrial cărora li s-a depistat apnee să fie tratați cu măștile respiratorii utilizate pentru această tulburare de somn. Utilizarea acestei terapii, cunoscută sub numele de CPAP (presiune pozitivă continuă a căilor respiratorii), îți va îmbunătăți calitatea vieții și ar preveni posibile complicații.
Cardiologii avertizează de multă vreme despre importanța somnului în prevenirea bolilor de inimă. Câteva studii leagă apneele cu un risc crescut de a dezvolta probleme cardiovasculare, cum ar fi hipertensiune arterială, insuficiență cardiacă, boli coronariene și accidente vasculare cerebrale. Fundația spaniolă a inimii avertizează asupra problemei și subliniază că cercetările arată că femeile care suferă de acest sindrom de apnee-hipopnee în somn au un risc de 3, 5 ori mai mare de boli de inimă, în timp ce riscul Bărbații sunt de patru până la cinci ori mai mari.
Problemele cardiace pe care le provoacă sunt o consecință a situației de stres care apare atunci când nivelul de oxigen din sânge este temporar redus. La majoritatea pacienților, frecvența cardiacă scade în timpul stopului respirator, urmată de o creștere a ritmului cardiac la reluare. Această situație, când apare în mod repetat pe o perioadă lungă de timp, poate provoca sechele grave, cum ar fi aritmii și risc crescut de atac de cord. Pe de altă parte, tensiunea arterială crește și în timpul apneei, agravând faptul că majoritatea celor afectați suferă de tensiune arterială ridicată, ceea ce crește în continuare riscul de probleme cardiovasculare.
Ce este apneea de somn?
Sindromul de somn apnee-hipopnee (SAHS) este o întrerupere a fluxului de aer către plămâni timp de cel puțin 10 secunde în timpul somnului, ceea ce împiedică oxigenarea corespunzătoare a sângelui. În plus, persoanele care suferă de acesta au un somn fragmentat, întrerupt și neliniștit, astfel încât în timpul zilei se simt obosiți, dureri de cap, iritabile și somnolente. De asemenea, pot suferi pierderi de memorie și deficiențe intelectuale.
Este cea mai frecventă afecțiune respiratorie a somnului în țările dezvoltate. Se estimează că afectează între 2% și 4% din populație, în special bărbații cu vârsta peste 40 de ani și femeile după menopauză. Cu toate acestea, acest procent ar putea fi mai mare, deoarece se estimează că 8 din 10 afectați nu sunt diagnosticați. Acest lucru se datorează faptului că, în multe cazuri, persoana cu apnee în somn nu este conștientă de boala sa. Simte că nu se odihnește bine și observă că în timpul zilei adoarme, dar, în multe cazuri, familia este cea care îl suspectează pentru prima dată din cauza sforăitului puternic.
Deși există diferite tipuri de apnee, cea mai frecventă este obstructivă, în care părțile moi ale gâtului se mișcă înapoi în timpul somnului și obstrucționează căile respiratorii. Aceasta întrerupe temporar respirația și somnul persoanei afectate, fără ca aceasta să fie conștientă de acest lucru. După această mică perioadă de timp, mușchii își recuperează tensiunea normală și respirația este restabilită, de regulă, cu un puternic sforăit caracteristic. Poate apărea de nenumărate ori pe parcursul nopții și împiedică repausul nocturn să-și exercite acțiunea de reparație benefică. Deși nu toți oamenii care sforăesc suferă de apnee în somn, aproape toți cei care suferă de apnee sfâșie.
Un alt tip de apnee este cea centrală, în care nu există obstrucție fizică a căilor respiratorii, dar cel responsabil este creierul, care nu mai trimite semnalele necesare pentru activarea mușchilor responsabili de respirație, până la afectat se trezește cu o senzație de sufocare. În acest caz, este mai frecvent ca persoana să-și amintească episodul dimineața.
Există diferite niveluri de severitate stabilite prin numărarea numărului de episoade de apnee (blocarea completă a fluxului respirator) sau hipopnee (blocaj parțial) pe oră. Dacă acest număr este mai mic de cinci, este considerat o stare ușoară, în timp ce dacă depășește 30 de episoade pe oră, este un caz grav.
Factorii de risc pentru apneea de somn
Există o serie de factori de risc pentru sindromul somnului de apnee-hipopnee (SAHS). Una dintre cele mai importante este obezitatea, mai ales dacă există o acumulare de grăsime în zona gâtului. Alții sunt de gen (predominant la bărbați), vârstă (pe măsură ce îmbătrânești, probabilitatea de a suferi crește), au amigdalele mărite și, în final, consumă alcool și somnifere.
